Marketing...marketing...Marketing

Ieri am fost la Babyexpo, ediția ”a nu știu câta”. De fapt pentru mine e cam a doua, prima fiind acum 2 ani.

Motivul pentru care am fost nu e unul măreț (cumpărare de cărucior, mobilă pentru bebe sau celule stem) ci unul cât se poate de normal: căutam niște pantofiori de bună calitate la prețuri decente.

Participanții în principiu au fost cam aceeași, amplasați aproximativ în aceleași locuri, cu aproximativ aceeași gamă de produse. Și cam aici se termină asemănarile. Prețurile nu le voi comenta pentru că nu ele sunt cele care mi-au atras atenția.

Ceea ce mi-a atras atenția a fost marketingul deficitar. Promovarea extrem de slabă. Dacă data trecută plecam cu o sacoșă de flyere, broșuri și materiale promoționale, de data asta am primit fix 3 flyere. Țin minte că data trecută primisem tot felul de mostre de la diferite produse, să știm ce să alegem în momentul în care va veni bebe pe lume, de la scutece până la creme, iar la intrare te întâmpinau practic în valuri hostesele celor care aveau standurile amplasate în zone mai puțin circulate, doar ca să fie siguri că știm din prima clipă ca gasești un anume produs și la standul lor cu un amplasament mai puțin favorabil. Acum am fost întâmpinați doar de o armată de hostese înarmată cu biscuiți negri, eventual și plini de praf pentru că din ce am vazut lumea nu se înghesuia sa își hrănească copii cu așa ceva.

Dar ceea ce m-a surprins cel mai tare a fost strategia de marketing a unei firme cu tradiție în domeniul asigurărilor. Sau să zic mai bine, lipsa de strategie care începea cu plasarea standului pe un culoar lateral în loc să fie amplasat în sala centrală. În al doilea rând în tot standul aveau o masa și două scaune și pot spune că în afară de stegulețele cu brandul firmei de pe masă altceva nu mi-a atras atenția că ar fi vorba despre ei.

Recunosc că reprezentanții firmei încercau să compenseze amplasamentul dezastruos prin dispersarea în mulțime în zonele cu trafic intens dar, standul tot dezastruos arăta.

Nu cred că ar fi fost o investiție foarte mare o măsuță sau două pentru copii cu câteva scăunele, două-trei jocuri sau posibilitatea de a desena. Nu mai spun de combinarea desenelor cu un eventual concurs la care să existe un câștigător în fiecare oră sau de existența unui clown care să facă figurine din baloane.

Și dacă tot reușeau să atragă copii acolo, se putea aranja pentru părinți un spațiu cu 2 mese la care să se așeze și eventual pe laptopul aflat ca din întâmplare acolo să le arate în joacă ce ar fi dacă...

Acum nu spune nimeni că trebuie să îi convingă acolo pe loc pe părinți dar, tot le pot planta ideea că poate ar fi bine dacă...

Da știu...e criză...trebuie scăzute costurile...începem cu alea de marketing...ne bazăm pe publicitatea făcută în plin avânt economic. Dar toată lumea iși făcea publicitate atunci. Toată lumea încerca să fie cât mai vizibilă. Și acum regulile au rămas aceleași...ești vizibil...te știe lumea...cumpără de la tine. Pune NU în propoziția de mai devreme și vezi ce iese.

Tupeu de tupeu

Acum câțiva ani cu ocazia precedentelor inundații din București (mai țineți minte cum țășnea apa printre plăcile de marmură în stația de metrou Izvor) un director de la Apa Nova, francez de felul lui, declara cu toată convingerea la televizor că Bucureștiul este inundat pentru că au făcut oamenii duș în timp ce ploua.

Sincer să fiu uitasem de declarația acelui personaj de la acea vreme până acum 2 zile când văd pe TV: Apa Nova dă vina pe metereologi pentru inundațiile din Capitală. Cică nu știau că plouă, că urmează să plouă, etc. Cât tupeu au în ei ca să încerce o astfel de prosteală. Toată lumea știa că fusese emis cod galben de ploaie, că au fost transmise și cantitățile medii de apă pe metru pătrat, pe scurt toate informațiile utile, în timp util.

Iar faza cea mai tare...au contract cu INMH-ul și primesc în timp real informările ce conțin informții referitoare la cantitățile de precipitații prognozate, nu din oră în oră cum primește populația prin intermediul canalelor media.

Eu mă întreb: de unde atâta tupeu?

2%

Atât de putin și totuși atât de mult înseamnă acest 2%.

Probabil singura pârghie prin care decidem ce se face cu banii virați către stat sub formă de impozit. Că decidem bine sau rău asta e altă discuție și oricum e o decizie pe care putem să o schimbam în fiecare an.

Cu acești 2% putem face multe...putem face putine. Depinde și de cei cărora le încredințăm acești bani.

Și cu toate astea suntem atât de puțini care ne rupem 5 minute să completăm câteva rânduri pe un formular pretiparit cu datele organizației către care dorim să trimitem banii, să ne gestioneze dorința noastră de a face bine...

Azi e ultima zi în care putem trimite către administrațiile financiare formularele completate și sincer sa fiu am fost la un pas să mă număr și eu printre cei mulți care au uitat, amânat sau care pur și simplu nu au vrut să redirecționeze acești 2%.

Din fericire dintr-o discuție banală mi-am amintit de această alegere și am reușit să fiu și în acest an cu 2% mai bun.

Să ne auzim cu 2% mai buni...

O surpriza placuta

Totul pleaca de la o descoperire intamplatoare. Mi-a expirat permisu. De cateva luni bune. Ce frumos.

Ma dau eu pe net sa vad ce trebuie sa fac si descopar, ca spre deosebire de cei ce au tinere de minte si stiu ca urmeaza sa le expire permisu, eu trebuie sa ma duc la una din policlinicile acreditate sa imi fac un set de analize. Probabil ca pedeapsa ca sunt neglijent.

Ma conformez si ma duc sa imi fac analizele. Alerg eu de la un cabinet la altul, ma discut cu toti doctorii de pe lista, umplu hartia de stampile si plec. Ma duc in Pipera la noul sediu al Politiei, ma instalez la coada la sucursala CEC din cladire, platesc ce am de platit. Casc si eu ochii pe pereti, gasesc indicatoru care imi zice unde trebuie sa ma duc pentru schimbarea permisului si cu teancu de hartii in mana (copii si originale) ma infing in primul ghiseu care imi iese in cale.

Politista de la ghiseu imi verifica actele, toate bune si frumoase. Ma trage in poza, imi ia un specimen de semnatura si imi zice sa vin in 2 ore sa ridic noul permis. Mega supriza. Sincer ma asteptam sa imi zica sa vin a doua zi in cel mai bun caz.

Dupa aproape 2 ore ma infiintez la ghiseul de unde se ridica permisele. Era gata si ma astepta!

Eu cu cine votez?

Anul acesta mai mult ca in alti ani imi revine in minte fraza cetateanului turmentat imaginat de I.L.Caragiale: Da, eu cu cine votez?

Cum sa alegi, ce sa alegi? Care sa fie criteriile care sa te faca sa votezi cu unu sau cu altu?

Hai sa vorbim despre capitala mai intai. Incep cu actualul primar. Nu pot sa neg faptul ca in timpul mandatului sau, care mai are putin si ajunge la final, au fost date in folosinta cateva proiecte mari care au influentat in bine viata bucurestenilor (stadionul national, pasajul Basarab, pasajul Pipera), a inceput cateva proiecte de parcari subterane care vor mai rezolva o parte din problemele cu parcarea din centrul orasului (parcarea de la Universitate este cea mai vizibila si cea mai avansata).

Are si cateva promisiuni neonorate, unele poate ca nu au depins doar de el dar altele au fost chiar SF-uri si aici ma refer la vestita autostrada suspendata.

Dar in acelasi timp nu pot sa nu remarc faptul ca nu a scapat de tendinta omului politic de a grupa realizarile cat mai aproape de campania electorala.

Daca tot vorbeam de SF-uri putin mai sus, cel mai tare la capitolul asta este omul curateniei. Trec peste faza cu disparitia cainilor comunitari in 6 luni (asta o promit toti si nu stiu de ce li se pare asa de simplu), aspiratul strazilor si facturile cu 25% mai mici la incalzire. Ma refer la transportul public gratuit. In tarile prin care am mai trecut si eu nu am gasit nici un oras care sa ofere asa ceva. Ba chiar am gasit un transport public destul de scump dar de o calitate mai buna. Singurul mod in care se poate asigura un transport public gratuit este prin suportarea tuturor costurilor regiei de transport de catre primarie. Iar primaria va avea bani din marirea de taxe si impozite aplicate cetatenilor si firmelor. Partea nasoala e ca eu nu prea folosesc trasportul in comun si ca mine sunt multi altii si nici nu vreau sa platesc sub forma de taxe si impozite transportul altora. Chiar am o problema cu acest aspect.

Sa ne uitam putin si la unul din sectoare sa vedem ce gasim aici.

Zilele trecute a fost sarbatoare "Sfintii Constantin si Elena". Pana aici nimic deosebit. Doar ca in momentul in care ma uit in cutia postala gasesc un plic alb. Il deschid sa vad ce e in el si surpriza: era o felicitare din partea unui oarecare candidat la primaria de sector, transmisa cu ocazia respectivei sarbatori. Un gest frumos la prima vedere, doar ca nu ne cunoastem si nici nu apar pe lista de intretinere afisata in scara blocului cu numele de Constantin. Bun si atunci de unde imi stie numele? Si mai ales unde locuiesc? Sa il votez? Nici gand.

Bun sa trecem peste. In alta zi dau sa ies de pe strada cand vad cum trece prin fata mea o coloana de dubite colantate cu numele unui alt candidat la primaria sectorului (sau acelasi, chiar nu mai stiu). Nici o problema. Ii ignor, astept sa treaca si plec mai departe. Intamplator o bucata de drum am avut acelasi traseu. Nu stiu ce imi vine ca ma uit la numerele de inmatriculare de la dube. Jumatate din ele erau cu numar de Bulgaria. Acum, nu cred ca vecinii nostri de la sud de Dunare s-au hotarat sa participe la campania electorala din Bucuresti. Am o banuiala ca masinile sunt proprietatea unor prieteni/cunoscuti ai domnului candidat. Din punctul meu de vedere prin faptul ca isi face campanie utilizand masini inmatriculate in Bulgaria ma face sa cred ca acest candidat incurajeaza evaziunea, si toti frustratii care vor sa conduca masini puternice dar pe care nu si le permit. Clar ca nu o sa il votez.

Sa mai zic de actualul primar care pe site-ul primariei se lauda ca sustine natalitatea, ca face ca drege, ne arata cum in fiecare an din 2000 pana in prezent s-au nascut 3.000 de copii, etc...Ii amintesc ca in acest moment in sectorul 6 nu sunt decat 3 crese de stat. Crese particulare parca am gasit 1 sau doua. Facem o estimare sa vedem cati copii pot primi cresele existente? Dar un calcul sa vedem de cate locuri ar fi nevoie?

Deci cu cine votez?

Site de socializare sau bomba antisociala?

Poti comunica foarte usor. Esti la curent cu tot ce au mai facut prietenii/cunostintele tale. Poti sa le arati tuturor ce tare esti. Poti face tot felul de campanii...de la cele mai utile la cele mai idioate...si culmea e ca vei fi sustinut. Daca vrei poti sa te si intreci cu prietenii in diverse jocuri. Poti face schimburi de cadouri. Poti face aproape orice...

Daca nu ai fi citit titlul ai fi ghicit ca vorbesc de mediul virtual, si totul se intampla in timp ce tu si prietenii tai stati in fata calculatorului? Nu cred. Pentru ca tot ce am spus/descris mai sus acum cativa ani exista in lumea reala, si cel care facea asta era un om real, care intra in contact cu alti oameni reali, multi putini...nu conteaza.

Acum, mediul virtual s-a dezvoltat tot mai mult, ofera tot mai mult, si mai mult, si nu cere nimic in schimb...sau cere?

Daca timpul petrecut in fata calculatorului, timp in care noi ne imaginam ca am cunoscut oameni pe care altfel credem ca nu i-am fi cunoscut, nu inseamna nimic, atunci nu cere nimic.

Daca sanatatea (ochi, coloana, inima/colesterol/sedentarism) noastra nu inseamna nimic, atunci nu cere nimic.

Daca dreptul la miscare a fost redus doar la drumul pana la baie sau bucatarie, atunci nu cere nimic.

Daca pierderea placerii de ati privi partenerul de discutii in ochi nu inseamna nimic, atunci nu cere nimic.

Daca placerea de a te plimba in parc nu inseamna nimic, atunci nu cere nimic.

Daca berea bauta cu prietenii nu inseamna nimic, atunci nu cere nimic.

Daca ...

Si daca tot nu cere nimic, atunci noi de ce ii dam de bunavoie toate aceste lucruri care ne fac viata atat de minunata?

Hai sa ne amintim totusi cine suntem, si sa iesim la o plimbare in parc, unde sa ne intalnim cu prietenii, sa bem o bere, si sa vorbim privindu-ne in ochi, pentru ca nu avem de ce sa ne ascundem in spatele monitorului, sperand ca cel cu care vorbim sa nu ne judece pentru cine stie ce minune.

Dar noi ce mai mancam?

Cu gandul ca bate vantu prin frigider mai ceva ca in stepa, imi fac intrarea intr-un magazin de cartier, gen buticu de la parteru blocului, cu 10.000 m2 spatiu de vanzare. Arunc in cos, cu un ochi de cunoscator, ce consider eu ca ar putea scoate din doliu frigideru, macar pentru cateva ore. Ajung la raionul mezeluri si ma blochez...50 m de raft plin cu diverse chestii care mai de care mai aratoase, la diverse preturi, si o parte chiar si la promotie (acolo e raftu gol dar ce mai conteaza...a fost promotie).
Plonjez in mijlocu raftului ca acolo stiu eu ca e marfa buna, doar am spus mai devreme ca sunt un fin cunoscator, si iau un salam uscat. Brusc memoria isi revine si imi amintesc de procesul tehnologic de fabricare a salamurilor. Parca au pus lecitina pe ambalaj. Ma simt ca in timpul scolii cand inainte de un examen important, bagam in mine cate un tub de lecitina.
Ma uit cu mai multa atentie la produsul pe care il tin in mana si realizez ca e plin de slanina. Nici nu vreau sa ma gandesc ce mai are in el. Stiu sigur ca are doar urme fine de carne in el. Il pun repede la locul lui pe raft, si ma intrept spre un alt produs, de la un alt producator.
Cu ochii plini de speranta ma uit pe eticheta si citesc lista de ingrediente. Cine zicea ca speranta moare ultima, greseste...speranta a murit prima. Pe lista respectiva am senzatia ca ingredientul principal, carnea, nu este decat o nota de subsol.
Renunt si la produsul ala, si trec la urmatorul, si apoi la urmatorul, si la urmatorul...dupa 10 minute nu mai stiu ce sa fac. Prin fata ochilor nu mai vad decat nitriti, coloranti, coagulanti, E-uri care dau gustul. Imi e groaza. Nu am ce sa cumpar!!!!!!!
Resemnat caut un produs care sa nu contina nitriti si grasime in ecuatie, il arunc in cos, si ma indrept spre casa. Cat stau la coada, imi trece prin cap, ca un glont de 9mm, un gand infiorator:

IGNORANTA E O BINECUVANTARE!

Va suna cunoscut expresia: "fericiti cei saraci cu duhul..." ?