Cronica unui esec anuntat

Anuntat ca meci decisiv, intalnirea dintre Romania si Serbia s-a soldat cu un rezultat parca asteptat de toata lumea... victoria Serbiei. Toata lumea comenta la televizor, radio si presa scrisa despre ce se va intampla cu antrenorul nationalei Romaniei daca echipa va pierde acest meci. Antrenori, jucatori, comentatori sportivi...toti prezentau diverse scenarii in care Piturca va fi inlocuit de Hagi, Olaroiu, Iordanescu, sau orice alt antrenor cu nume suficient de greu.

Nimeni, sau ma rog, aproape nimeni nu a avansat vreun scenariu in care Piturca ar putea face echipa sa castige acest meci, precum si meciurile urmatoare, si in acest fel sa obtinem biletele de avion pentru Africa de Sud.

In aceste conditii, orice jucator al nationalei nu are nici o sansa sa vina la lot cu mentalitate de invingator. Si atunci cum putem spera sa castigam?

Un pic de concediu...

In ultimii 3 ani, mai mult de 20 zile de concediu platit (cumulat) nu am avut...nimic anormal pentru cineva care munceste intr-un departament subdimensionat dintr-o companie privata. Altii aflati intr-o pozitie similara mie, pot spune ca am fost chiar norocos ca am reusit sa le iau si pe astea. Din ele, 15 le-am luat spunand ca plec din tara si am biletele platite. Adevarul e ca nu aveam decat biletele de avion luate...in cel mai bun caz. Dar ceea ce a convins pana la urma a fost determinarea care se citea pe fata mea in momentul in care spuneam ca nu pot sa aman momentul in care trebuie sa plec din tara.

Dar cum nu se obtine nimic gratis in viata, pot sa spun ca am platit cu varf si indesat fiecare plecare din tara...si nu financiar. Cand am fost plecat intr-o tara in care aveam roaming la operatorul de telefonie mobila am vorbit undeva intre 3 si 5 ore pe zi in primele 4 zile ale concediului. In momentul in care am revenit in tara am muncit 2 luni ca sa rezolv toate problemele restante din perioada in care am lipsit.

Anul trecut am fost plecat in Serbia, unde evident nu exista roaming pentru nici un operator care activeaza pe teritoriul tarii noastre. In mod evident am avut grija sa ii informez pe toti ca daca ma suna vor fi taxati cu aproape 1 euro pe minut daca ma suna. In total am vorbit 20 de minute la telefon in 10 zile de concediu. 

Sfat/recomandare: daca vreti sa aveti un concediu linistit, in care sa nu va sune telefonul mai mult de odata pe zi (si atunci pentru ca arde firma/tara) plecati intr-o tara in care sa nu existe roaming. O sa vedeti ca oamenii vor cauta solutii alternative, si vor face tot posibilul sa nu va sune atunci cand trebuie sa plateasca...

Anu asta mi-am luat si eu 2 zile de concediu, evident restante din anul trecut. Am ramas in tara. In a doua zi am fost la un pas sa arunc telefonul pe geam.

Liniste si pace

Azi...azi mi-am amintit cum e sa fii linistit. Si totul a plecat de la o oarecare doza de nesimtire, nesimtire care nu sunt sigur de unde a venit, pentru ca au fost mai multe surse. Si cand zic surse ma refer la oameni cu care intru in contact mai mult sau mai putin in fiecare zi...si nu trebuie sa fie aceiasi oameni in fiecare zi. Si cand esti tratat cu nesimtire, vrei nu vrei, putina nesimtire nu se poate sa nu ramana si in tine.

Azi am realizat ca nu are rost sa ma consum pentru ceea ce va urma sa fac, sa fie, sa se intample...nu are rost, punct. Din acel moment, am ales sa fac lucrurile in ritmul meu, fara sa ma grabesc, fara sa ma stresez ca nu termin in urmatoarele "x" minute. Si ce daca nu reusesc sa rezolv toate problemele azi? Si maine e o zi...si ca sa vezi ziua de maine, trebuie sa supravietuiesti zilei de azi.

Acum cateva zile am fost sa ma tund...pana aici nimic deosebit. La un moment dat, in timp ce ma tundea, am sesizat ca am un fir de par alb...nici acum nimic deosebit. Ii spun frizeritei ca am vazut ca am un fir de par alb in cap...Ea imi spune ca am mai multe, dar nu se vad usor pentru ca am parul mai deschis la culoare...nici aici nimic deosebit. Doar ca inca nu am nici macar 30 de ani...si asta e o problema.

De aici incolo nu pot sa spun cat voi mentine acest ritm..."relanti" comparabil cu ritmul de pana acum...dar stiu ca imi place ritmul pe care il am acum, si imi place sentimentul de "liniste si pace"

60 la ora!

Mie prin definitie imi place viteza. Si imi place mult, dar...mai sunt multi soferi carora le place viteza. Si acum apare problema...unde circulam cu viteza. Conform legislatiei, pe autostrada poti merge cu 130km/h, pe europene cu 100km/h, pe nationale cu 90km/h, iar in localitate doar cu 60km/h.

In realitate, noi nu avem autostrazi pe care sa mergi cu 130km/h si sa fii in siguranta. Pe A1, la un drum dus-intors, vei intalni cel putin 7-8 animale moarte si aflate in diverse grade de descompunere, asta daca nu lovesti tu vreun caine care a vrut sa vada daca e mai tare decat masinile care gonesc pe sosea. Un alt fenomen intalnit din ce in ce mai des pe A1 sunt acele cratere cu diametrul de pana in 10 cm, aflate intotdeauna pe trasa ideala (din punctul de vedere al soferului), si de care afli in momentul in care ai trecut peste ele, pentru ca nu ai nici o sansa sa le vezi, si te bucuri ca nu ai facut explozie la vreun cauciuc. Personal, uneori am senzatia ca aceste gropite sunt facute chiar de cei care ar trebui sa repare autostrada, doar ca sa justifice la un moment dat inca o megalucrare de reasfaltare a autostrazii.

Pe A2 inca de anul trecut am sesizat mari gropi, dar pe care cei de le E......... (ca sa nu le fac reclama gratuita), le-au reparat destul de repede. Cat de bine...ramane de vazut.

In rest, problema majora sesizata pe A1 si A2, este lipsa/disparitia indicatoarelor.

Drumurile europene... de cele mai multe ori ai senzatia ca sunt mai bine facute decat autostrazile. Cele mai bune sunt cele din zona moldovei. 

Drumurile nationale, in mare se impart in doua categorii: bombardate si proaspat refacute.

Si acum am ajuns la localitati...aici e marea problema

In Bucuresti, in ultima vreme, limita de viteza exista mai mult pentru perioada noptii, pentru ca in timpul zilei, numai ideea sa mergi cu 60 la ora, echivala cu ideea de a pilota un avion printre blocuri.

Dar...daca ne intoarcem putin la europene si nationale, ne amintim de satele si micile localitati pe care le intalnim in drum, si care intotdeauna ni se par ca sunt mai dese decat ar trebui. Abia ne obisnuim sa mergem si noi cu viteza, ca trebuie sa atingem frana...Si atunci te trezesti ca vine SMekeru din spate cu flashu si mana pe clacson, ca nu are loc de tine, si nu vrea sa isi uzeze placutele de frana. Si sa te puna necuratu sa nu te dai suficient de repede din fata lor, ca te trezesti ca iti taie cale ostentativ, doar ca sa iti arate ce mari soferi sunt ei.

Le-a dat taticu si mamica bani de masinuta, au tunat-o (geamuri fumurii, si toba sparta), si se cred stapanii soselelor.

Deschizi televizorul, si nu e zi in care sa nu vezi cel putin un accident in care sunt implicati niste "copii lui tata si mama". 

Pentru ei... ar trebui schimbata legislatia... in primii 3 ani dupa ce au luat permisul nu au voie sa conduca masini cu motoare mai mari de 1,4l. Daca nu au avut accidente in primii 3 ani, pot conduce masini cu motoare de pana la 2l. Dupa inca 2 ani, pot conduce ce masini vor. 

Altfel...stirile de la ora 5, vor mai avea multe subiecte...

Luminita de la capatul tunelului

Toata lumea stie ca e criza...cica si guvernele au aflat...si a aflat si populatia. Si acum se avanseaza tot felul de solutii de iesire din criza a sistemului bancar si a constructiilor de masini. Sa nu credeti ca a uitat cineva de sectorul imobiliar. Dar acesta se presupune ca isi va reveni in mod automat atunci cand va fi refacut sistemul bancar.

Bun...oamenii cei mari si puternici ai planetei au in maini doua jucarii pe care le-au stricat. Si acum trebuie sa le repare. Iar pentru asta se folosesc de resursele pe care le au la dispozitie...si mai mult ca sigur ca vor reusi. Doar ca exista o singura problema...in 10-15 ani va fi o noua criza.

Mentalitatile de consum vor ramane aceleasi, si ce e mai rau...produsele pe care le consumam sunt aceleasi.

O sansa de salvare poate sa vina de la cartea ecologiei. Fondurile date catre companiile auto ar trebui investite in cercetarea de motoare care sa functioneze cu combustili nepoluanti. E adevarat ca in momentul in care vor aparea pe piata masini ecologice, va incepe declinul industriei petroliere. Dar in momentul acesta exista in circulatie milioane de masini care trebuie inlocuite, iar acest lucru nu se poate realiza peste noapte...va dura cel putin 10 ani.

Si sa mai luam in calcul inca o ipoteza...nu este obligatoriu sa fie inlocuite direct masinile care motoare cu combustie interna. Se pot face kituri de conversie a acestor masini, in masini ecologice, ceea ce va presupune costuri mult mai scazute de imbunatatire a parcului auto.

Si daca tot vorbim de ecologie, sa ne amintim de metodele alternative de producere a energiei electrice din surse regenerabile. Si ar mai fi si centrele de reciclare a deseurilor.

Poate asa avem o sansa...si noi, si copii nostri.

E criza in tara.

Avem criza in tara. Ni se spune la televizor, la radio si in presa tot timpul. Asa ca trebuie sa fie adevarat, doar nu au innebunit toti. Pe unde te uiti, nu vezi decat dovezi ale crizei...concedieri in masa, inchideri de fabrici, oameni speriati.

Si totusi de unde a plecat totul? De la nebunia imobiliara? Sau de la impingerea la extrem a societatii de consum? Din punctul meu de vedere e o combinatie a celor doi factori mentionati anterior. De fapt oamenii au fost impinsi sa cumpere, si sa cumpere, si sa nu isi puna problema cu ce platesc. Da...nimeni nu si-a pus problema cu ce va plati acele terenuri, case, plasme tv, si alte chestii care se baga in priza...si binenteles sa nu uitam nelipsita masina. Bancile in goana dupa clienti si cota de piata, au dat bani in nestire, si au fost fericite ca au putut sa dea atat de multi bani.

Si problema cea mai mare a fost ca bancile si-au crezut propria minciuna...ritmul asta de crestere este normal...adevarul este ca totul nu a fost decat un mare joc piramidal...va amintiti Caritas-ul?

E adevarat...unii au facut bani...vagoane de bani...asa de multi bani ca 1-2% din populatia planetei detine 90% din banii existenti.

Pentru toti ceilalti nu a mai ramas decat munca...speranta a disparut de mult...

Si totusi sa vedem cum se manifesta criza la noi in tara...

Toate firmele (a se citi patronii) nu se gandesc decat cum sa reduca cheltuielile. Si uite asa, mai intai se reduce personalul, cel putin cu 20%. Salariile in cel mai bun caz sunt inghetate, dar sunt multe cazuri in care sunt micsorate. Volumul de munca a crescut, doar e criza. Orele suplimentare se dubleaza in mod firesc, si la fel de firesc, nu sunt platite.

Si uite asa numarul somerilor creste, si in acelasi timp creste numarul celor care nu mai pot plati ratele la banci, si nici nu isi mai pot permite sa cumpere diverse servicii si produse pe care le achizitionau in mod normal. Si uite asa scade cererea de produse si servicii...

A...sa nu uitam de cei care inca mai au un loc de munca...vor munci atat de mult incat isi vor neglija, familiile, copii...si mai ales sanatatea...si la un moment dat vor ceda...iar atunci vor fi aruncati la gunoi...pentru ca nu mai produc pentru firma...iar firma nu isi permite sa tina un angajat care nu da randament. Pentru ca nu sunt bani...

Dar cei pentru care lucrati uita sa mentioneze ca nu sunt bani pentru voi...pentru cei care muncesc. Pentru ca exista bani sa isi schimbe masina pentru ca s-au plictisit de cea pe care au condus-o 6 luni...exista bani pentru concedii in strainatate...exista bani pentru tot felul de extravagante. Dar e criza...sa nu uitam.

Si sa nu uitam comportamentul firmelor in relatia cu alte firme. Aici e vorba de firmele mari. Majoritatea firmelor mari "uita" sa isi mai plateasca furnizorii, si intarzie cu plata serviciilor sau produselor, cel putin o luna. Banii stau mai bine in contul lor, decat in conturile altora...logic nu? Doar e criza, nu?

Si uite asa circula tot mai putini bani...si TOATA lumea moare incet, incet...fara sa stie macar ce i se intampla...