Liniste si pace

Azi...azi mi-am amintit cum e sa fii linistit. Si totul a plecat de la o oarecare doza de nesimtire, nesimtire care nu sunt sigur de unde a venit, pentru ca au fost mai multe surse. Si cand zic surse ma refer la oameni cu care intru in contact mai mult sau mai putin in fiecare zi...si nu trebuie sa fie aceiasi oameni in fiecare zi. Si cand esti tratat cu nesimtire, vrei nu vrei, putina nesimtire nu se poate sa nu ramana si in tine.

Azi am realizat ca nu are rost sa ma consum pentru ceea ce va urma sa fac, sa fie, sa se intample...nu are rost, punct. Din acel moment, am ales sa fac lucrurile in ritmul meu, fara sa ma grabesc, fara sa ma stresez ca nu termin in urmatoarele "x" minute. Si ce daca nu reusesc sa rezolv toate problemele azi? Si maine e o zi...si ca sa vezi ziua de maine, trebuie sa supravietuiesti zilei de azi.

Acum cateva zile am fost sa ma tund...pana aici nimic deosebit. La un moment dat, in timp ce ma tundea, am sesizat ca am un fir de par alb...nici acum nimic deosebit. Ii spun frizeritei ca am vazut ca am un fir de par alb in cap...Ea imi spune ca am mai multe, dar nu se vad usor pentru ca am parul mai deschis la culoare...nici aici nimic deosebit. Doar ca inca nu am nici macar 30 de ani...si asta e o problema.

De aici incolo nu pot sa spun cat voi mentine acest ritm..."relanti" comparabil cu ritmul de pana acum...dar stiu ca imi place ritmul pe care il am acum, si imi place sentimentul de "liniste si pace"