Calator prin viata

Site de socializare sau bomba antisociala?

2010-02-19T18:23:00.004+02:00

Poti comunica foarte usor. Esti la curent cu tot ce au mai facut prietenii/cunostintele tale. Poti sa le arati tuturor ce tare esti. Poti face tot felul de campanii...de la cele mai utile la cele mai idioate...si culmea e ca vei fi sustinut. Daca vrei poti sa te si intreci cu prietenii in diverse jocuri. Poti face schimburi de cadouri. Poti face aproape orice...

Daca nu ai fi citit titlul ai fi ghicit ca vorbesc de mediul virtual, si totul se intampla in timp ce tu si prietenii tai stati in fata calculatorului? Nu cred. Pentru ca tot ce am spus/descris mai sus acum cativa ani exista in lumea reala, si cel care facea asta era un om real, care intra in contact cu alti oameni reali, multi putini...nu conteaza.

Acum, mediul virtual s-a dezvoltat tot mai mult, ofera tot mai mult, si mai mult, si nu cere nimic in schimb...sau cere?

Daca timpul petrecut in fata calculatorului, timp in care noi ne imaginam ca am cunoscut oameni pe care altfel credem ca nu i-am fi cunoscut, nu inseamna nimic, atunci nu cere nimic.

Daca sanatatea (ochi, coloana, inima/colesterol/sedentarism) noastra nu inseamna nimic, atunci nu cere nimic.

Daca dreptul la miscare a fost redus doar la drumul pana la baie sau bucatarie, atunci nu cere nimic.

Daca pierderea placerii de ati privi partenerul de discutii in ochi nu inseamna nimic, atunci nu cere nimic.

Daca placerea de a te plimba in parc nu inseamna nimic, atunci nu cere nimic.

Daca berea bauta cu prietenii nu inseamna nimic, atunci nu cere nimic.

Daca ...

Si daca tot nu cere nimic, atunci noi de ce ii dam de bunavoie toate aceste lucruri care ne fac viata atat de minunata?

Hai sa ne amintim totusi cine suntem, si sa iesim la o plimbare in parc, unde sa ne intalnim cu prietenii, sa bem o bere, si sa vorbim privindu-ne in ochi, pentru ca nu avem de ce sa ne ascundem in spatele monitorului, sperand ca cel cu care vorbim sa nu ne judece pentru cine stie ce minune.

Dar noi ce mai mancam?

2010-02-08T23:49:00.003+02:00

Cu gandul ca bate vantu prin frigider mai ceva ca in stepa, imi fac intrarea intr-un magazin de cartier, gen buticu de la parteru blocului, cu 10.000 m2 spatiu de vanzare. Arunc in cos, cu un ochi de cunoscator, ce consider eu ca ar putea scoate din doliu frigideru, macar pentru cateva ore. Ajung la raionul mezeluri si ma blochez...50 m de raft plin cu diverse chestii care mai de care mai aratoase, la diverse preturi, si o parte chiar si la promotie (acolo e raftu gol dar ce mai conteaza...a fost promotie).
Plonjez in mijlocu raftului ca acolo stiu eu ca e marfa buna, doar am spus mai devreme ca sunt un fin cunoscator, si iau un salam uscat. Brusc memoria isi revine si imi amintesc de procesul tehnologic de fabricare a salamurilor. Parca au pus lecitina pe ambalaj. Ma simt ca in timpul scolii cand inainte de un examen important, bagam in mine cate un tub de lecitina.
Ma uit cu mai multa atentie la produsul pe care il tin in mana si realizez ca e plin de slanina. Nici nu vreau sa ma gandesc ce mai are in el. Stiu sigur ca are doar urme fine de carne in el. Il pun repede la locul lui pe raft, si ma intrept spre un alt produs, de la un alt producator.
Cu ochii plini de speranta ma uit pe eticheta si citesc lista de ingrediente. Cine zicea ca speranta moare ultima, greseste...speranta a murit prima. Pe lista respectiva am senzatia ca ingredientul principal, carnea, nu este decat o nota de subsol.
Renunt si la produsul ala, si trec la urmatorul, si apoi la urmatorul, si la urmatorul...dupa 10 minute nu mai stiu ce sa fac. Prin fata ochilor nu mai vad decat nitriti, coloranti, coagulanti, E-uri care dau gustul. Imi e groaza. Nu am ce sa cumpar!!!!!!!
Resemnat caut un produs care sa nu contina nitriti si grasime in ecuatie, il arunc in cos, si ma indrept spre casa. Cat stau la coada, imi trece prin cap, ca un glont de 9mm, un gand infiorator:

IGNORANTA E O BINECUVANTARE!

Va suna cunoscut expresia: "fericiti cei saraci cu duhul..." ?

Un gand de schimbare...

2010-02-07T23:36:00.002+02:00

Uneori pur si simplu iti dai seama ca ceva nu e in regula cu viata ta. Si ai doua optiuni...ori ignori problema/problemele, si incerci sa functionezi asa...ori incerci sa schimbi ceva.
Eu am ales a doua varianta. Si am ales sa schimb la mine cateva lucruri. Primul ar fi modul in care mananc. O masa cat mai copioasa dimineata, pachet cu mancare la servici in fiecare zi (asta e o premiera pentru mine), si seara nici o masa mai tarziu de ora 8, unde acea masa trebuie sa fie ceva usor. Ar trebui sa ma apuc si de sala, sau orice alta forma de miscare...nu de alta, dar am pus cateva grame pe mine...
Nu stiu daca voi reusi, dar macar trebuie sa incerc...pentru ca daca imi fac analizele acum, doctorii o sa imi spuna ca sunt nebun ca vreau un copil, avand in vedere ca nu sunt in stare sa am grija nici macar de mine.

Si sa nu uit...trebuie sa fac ceva si cu numarul de ore petrecute la munca...

Boc si pensiile speciale.

2010-02-05T00:23:00.003+02:00

Initial voiam sa pun titlul acestei postari, ceva de genul: "Boc si pensiile nesimtite", dar m-am gandit ca ar fi nedrept.
Azi in timp ce conduceam, intr-un moment de asteptare la unul din semafoarele urbei in care zac, imi trece prin fata ochilor o frantura de emisiune tv vazuta printre genele lipite de somn. Emisiunea era despre modificarea legii pensiilor, iar moderatorii, si invitatii se intreceau in ai aminti primului ministru, promisiunile electorale. Promisiuni care de altfel nu au fost respectate...a cata oara...a numarat cineva?
Aud in treacat si enumerarea categoriilor "privilegiate": armata, politia, serviciile secrete. Magistratii si procurorii din cate am inteles eu, au fost taiati de la portie.
Dar sa ramanem la cele trei categorii/grupe sau cum vreti sa le spuneti. Atunci cand vorbesc despre aceste categorii de angajati ai tarii, ma gandesc la restrictiile, rigorile si anularea anumitor drepturi si libertati, pe care toti ceilalti cetateni le au garantate (cel putin in teorie).
O fi intrat vreunul din comentatorii de aseara pe site-ul vreunui serviciu secret sa vada de curiozitate macar, ce conditii se pun pentru angajare? Si aici nu vorbesc de numarul de limbi straine stiute, sau de alte conditii pe care le intalnesti la majoritatea angajatorilor care stiu ce vor de la angajatii lor. Ma refer la paragraful in care ti se spune din start ca va trebui sa renunti la anumite libertati civile. S-a gandit cineva ca e posibil sa nici nu mai ai dreptul sa te exprimi liber pe internet. O chestie care pare banala, dar conteaza.
Dar hai sa zicem ca nu sunt asa de importante aceste aceste aspecte. Hai sa ne gandim la geanta din debara pe care o au pregatita in cazul in care sunt chemati de urgenta la unitate. Hai sa ne gandim la familiile lor, la sotii, copii, parinti, care asteapta cu sufletul la gura intoarcerea lor din misiuni.
Avem cativa soldati detasati in zonele de conflict de pe glob. Si avem si morti si raniti. Si sunt acolo ca sa mentina pacea si siguranta. Vedem pentru cateva clipe la televizor imagini cu familia indurerata, atunci cand se anunta ca a mai murit inca un soldat. Dar probabil ca stirile de la ora 5, acel film de groaza, pe care CNA-ul il permite fara nici o problema, ne-au dezumanizat asa de mult incat nu ne mai putem imagina macar ce e in sufletul vaduvei/orfanului/parintelui care a fost blestemat sa isi ingroape copilul.
Hai sa ne uitam putin si la politisti. Facem misto de ei, nu ii mai respectam, partial din vina lor, partial din cauza etichetei de militieni de care inca nu au reusit sa scape, partial din cauza lipsei noastre de respect fata de cei din jur. Cu armament depasit, cu antrenamente care nu se mai tin decat teoretic, cu echipamente neintretinute, ei sunt cei care ne apara. Si probabil ca o fac mai mult decat constientizam noi. De cate ori se duc la munca, ei stiu ca pot fi atacati/bruscati sau chiar omorati. Si totusi se duc. Ca o parte din ei au uitat de ce s-au facut politisti, si ce reprezinta ei, asta e altceva.
Misiunea lor, fie ei soldati, agenti secreti (ce ciudat suna!), politisti, e sa ne apere pe noi, cei multi, pentru ca noi sa...ceva...orice...nu stiu. Chiar nu stiu ce ar trebui sa facem noi.

Si daca ei reusesc sa supravietuiasca serviciului pe care il au, de ce sa nu aiba o pensie normala, care din pacate la noi a devenit speciala?

Economie...nespalati sau nesimtiti?

2010-02-03T22:36:00.004+02:00

Am iesit de la dus cu un singur gand. Sa scriu aici, sa urlu pe net, ca daca urlu prin bloc o sa ma interneze astia. Sau cel putin vor chema politia sa ma amendeze pentru tulburarea linistii publice.
Vin si eu acasa ca tot omu de la munca dupa o zi grea, si vreau sa fac un dus. Pana aici nimic anormal, sau poate pentru francezu ala, director la Apa Nova, care spunea cu ocazia inundatiilor din Bucuresti de acum cativa ani, ca bucurestenii sunt de vina ca nu face fata sistemul de canalizare: au facut dus!
Ca sa revin la povestea din seara asta...Locuiesc intr-un bloc de 10 etaje, si nu am centrala de apartament, si nici nu ii duc lipsa. Dar...cand vin seara acasa, indiferent de ora, fie ca e 6, 7, 8 sau mai tarziu, in marea majoritate a cazurilor...trebuie sa astept cel putin 5 minute ca sa vina apa calda, cu robinetul dat la maxim. Avand in vedere ca stiu cat de subtire este teava de pe coloana de apa calda, pot spune cu usurinta ca de la etajul 4 in sus nu se mai spala nimeni seara in blocul asta. Cel putin pe coloana de sub apartamentul meu.
Sau ar mai fi o varianta...isi incalzesc apa la aragaz, si se spala la ibric. Si de incalzit se incalzesc tot cu aragazu si isi tin repartitoarele inchise. Si totul pentru ca gazul nu este contorizat individual. Si uite asa ajungi sa platesti 60-70 m3 de gaz iarna, fara sa ii consumi. Daca ar fi acelasi consum si vara nu as spune nimic...inseamna ca atata consuma un aragaz pe care faci mancare de 2 ori pe saptamana (maxim) si o mai incalzesti de 2-3 ori (in rest traiasca microundele). Dar vara consumul este de 20, maxim 25 m3.
Da...sunt tot mai convins ca stau intr-un bloc plin de nesimiti si nespalati, care mai baga si mana in buzunarul meu...Cam pute bai...cred ca e cazu sa caut o solutie sa ma mut.

Ubuntu 9.10...linux mai aproape de utilizator

2010-01-31T18:49:00.003+02:00

Atunci cand ai ocazia sa fii martor la pasiunea unui om, si nu esti de fier...macar un pic de curiozitate te incearca. Asa am patit eu. De cate ori vorbeam cu Alex (nasu, pentru cei care stiu despre cine vorbesc), si ajungeam la subiectul sisteme de operare, lucrurile deveneau interesante. Pe scurt a renuntat sa mai evidentieze multitudinea de probleme pe care le are xp-ul, vista, la care se mai adauga costul licentei, peste care se mai adauga alte licente pentru diverse programele necesare.
Si daca tot sunt atatea probleme...de ce sa dai bani pe asa ceva...mai bine folosesti altceva. Si acel altceva este si gratuit pe deasupra. Pana nu de mult, linuxul, in ciuda stabilitatii lui si a securitatii oferite, se adresa mai mult utilizatorilor avansati de tehnica...
Majoritatea utilizatorilor sunt mult prea comozi, si probabil ca astfel se si explica succesul produselor Microsoft, in ciuda problemelor cunoscute si recunoscute...
Dar cum totul este in schimbare, si linuxul s-a schimbat si s-a orientat un pic mai mult spre utilizatorul de rand. In ultima vreme au aparut versiuni din ce in ce mai prietenoase, mai usor de instalat, si de configurat.
Din punctul meu de vedere, cireasa de pe tort, este Ubuntu 9.10. Instalat in mai putin de jumatate de ora, mai putin de 5 setari facute inainte de prima utilizare, si o suita de productivitate gata instalata.
Eu l-am instalat pe un laptop Fujistu. Un Amilo Li 3710. Marea surpriza a venit de la faptul ca imediat dupa ce a pornit sistemul de operare pentru prima data, am putut sa navighez pe internet...folosind placa de retea wireless, eu neavand altceva de facut decat de selectat reteaua. Frumos nu? Sa mai mentionez faptul ca nu a mai trebuit sa mai caut diverse drivere. Nici macar pentru webcamul incorporat.
Multi ar putea spune ca mai sunt tot felul de aplicatii pe care le foloseau sub windows, si acum nu vor mai putea. Gresit. Desi experienta mea in ceea ce priveste acest sistem de operare, nu este relevanta, in scurt timp am reusit sa rulez aplicatii ms-dos. In scurt timp sper sa pot sa fac sa ruleze si aplicatii scrise pentru platformele windows. Stiu ca se poate, pentru ca altii au reusit asta de multa vreme. Nu inventez eu apa calda...doar ma bucur de ea.
De acum...am un nou tel...sa devin total independent de platformele windows. Cand nu mai ai grija licentelor...parca e altfel.

Gerila...

2010-01-26T10:09:00.002+02:00

...exact ca in povestea lui Ion Creanga, Harap Alb, a venit in vizita pe la noi, si din greseala...a inghetat totul. Cand parea ca ce a fost mai greu din iarna asta a trecut, a venit un val de frig care a dat totul peste cap. Toate temperaturile anuntate sunt cu "-", unele din ele ai senzatia ca sunt anuntate din localitati aflate in apropierea cercului polar. Masina daca nu o pornesti in fiecare zi, exista riscul sa nu mai porneasca de loc...cel putin pana la primavara. Si uneori chiar daca o pornesi, si mergi sute de kilometri, cu caldura data la maxim, tot te trezesti ca ai gheata pe geamuri...pe interior.
Daca reusesti sa ignori disconfortul creat de temperaturile extreme, daca reusesti sa uiti de problemele de zi cu zi, daca...

Gata ai inghetat.

Clientul nostru stapanul nostru?

2010-01-21T18:26:00.002+02:00

Sunt uimit de reactia unor oameni in fata esecului. Atat de uimit ca imi este greu sa si formulez 2 fraze care sa fie coerente si sa transmita mesajul pe care il vreau eu.

Chiar asa de tare ne-a afectat criza incat, am pierdut orice urma de bun simt? Este posibil ca un reprezentant de vanzari, sau cum se numeste el in firma in care lucreaza, sa isi ameninte interlocutorul (altfel nu stiu cum sa ma numesc in relatia cu acest om, imi e rusine sa ma numesc colaborator), pentru ca nu a stiut sa isi vanda corespunzator produsul, la momentul potrivit, desi a avut o fereastra de timp suficient de mare? Asa isi acopera el impotenta in vanzari, neputinta, comoditatea, indolenta? El trebuia sa ofere un serviciu similar cu al concurentei la un pret mai bun decat al concurentei. Si cand a oferit un produs mai prost decat al concurentei, si la un pret mai mare decat al concurentei, in mod logic s-a renuntat la produsul lui.

Si acum vine si ma ameninta? Asa face cu toti clientii/posibilii clienti? Asta e noua tehnica de vanzari?

Nu reactionez bine la amenintari! Nu mai ma amenintati!

Statul, camatar sau...curva?

2010-01-19T12:10:00.003+02:00

Am primit ieri un plic de la administratia financiara prin care mi se comunica faptul ca am de plata "x" roni, impozit estimat pe viitoarele venituri nesalariale din 2010. Raman blocat cateva secunde, pentru ca nu inteleg de ce, si mai ales cum au previzionat ei veniturile mele. Apoi imi amintesc secvente auzite in treacat la televizor, articole citite pe fuga in diverse publicatii financiare, si ma luminez la fata. Alesii nostrii, aflati in criza de idei, au decis ca toata lumea sa plateasca impozit pe venituri, profit, etc la inceputul anului, folosindu-se o estimare bazata pe veniturile, profitul din anul anterior. Care in cazul acesta este 2009. Bine ca nu le-a trecut prin cap sa ia ca referinta anul 2008, ca atunci plateam cu totii cat nu producem tot anul 2010.

Voi plati acea suma "x", si probabil majoritatea dintre noi, dar intrebarea ramane: ce va face statul la sfarsitul anului cand va vedea ca nu mai are de unde sa ia bani? Ne mai cere inca odata impozitul pe care il platim acum la inceputul anului?

Imi iubesc tara, dar imi e frica de guvernul ei!

O noua zi

2010-01-19T11:55:00.002+02:00

Cand am deschis ochii de dimineata parea ca este o zi ca oricare alta, dar primul lucru pe care l-am auzit a fost: " Ninge in continuare, si totul e alb". Am zambit si m-am intors pe partea cealalta sperand sa mai pot fura 5 minute de somn. Nu am reusit...cum am inchis ochii mi-am imaginat masina plina de zapada, si drumurile blocate de masini. Fiorul provocat de imaginea zapezii m-a trezit instant. Am aruncat o privire pe geam si am vazut cartierul acoperit de zapada. Masinile nu le-am vazut...pentru ca nu am vrut. Doar mi-am amintit pentru o clipa de copilarie, de nametii incredibili, de muntii de zapada din intersectii, ridicati cu excavatoarele, de furnicarul oamenilor iesiti cu lopeti sa curete strada din fata blocului...si eu printre ei, cu o lopata mai mare ca mine.

Am simtit ca ma atinge ceva usor pe umar. Era realitatea zilei de azi. Imi reaminteste cu un suras vinovat ca e timpul sa ma pregatesc de munca. Zambesc si ma conformez, si azi, parca mai plin de energie decat in oricare alta zi de pana acum din acest an, ies din casa, gata sa dau piept cu lumea, sau zapada...

Cronica unui esec anuntat

2009-03-28T22:58:00.002+02:00

Anuntat ca meci decisiv, intalnirea dintre Romania si Serbia s-a soldat cu un rezultat parca asteptat de toata lumea... victoria Serbiei. Toata lumea comenta la televizor, radio si presa scrisa despre ce se va intampla cu antrenorul nationalei Romaniei daca echipa va pierde acest meci. Antrenori, jucatori, comentatori sportivi...toti prezentau diverse scenarii in care Piturca va fi inlocuit de Hagi, Olaroiu, Iordanescu, sau orice alt antrenor cu nume suficient de greu.

Nimeni, sau ma rog, aproape nimeni nu a avansat vreun scenariu in care Piturca ar putea face echipa sa castige acest meci, precum si meciurile urmatoare, si in acest fel sa obtinem biletele de avion pentru Africa de Sud.

In aceste conditii, orice jucator al nationalei nu are nici o sansa sa vina la lot cu mentalitate de invingator. Si atunci cum putem spera sa castigam?

Un pic de concediu...

2009-03-27T18:21:00.002+02:00

In ultimii 3 ani, mai mult de 20 zile de concediu platit (cumulat) nu am avut...nimic anormal pentru cineva care munceste intr-un departament subdimensionat dintr-o companie privata. Altii aflati intr-o pozitie similara mie, pot spune ca am fost chiar norocos ca am reusit sa le iau si pe astea. Din ele, 15 le-am luat spunand ca plec din tara si am biletele platite. Adevarul e ca nu aveam decat biletele de avion luate...in cel mai bun caz. Dar ceea ce a convins pana la urma a fost determinarea care se citea pe fata mea in momentul in care spuneam ca nu pot sa aman momentul in care trebuie sa plec din tara.

Dar cum nu se obtine nimic gratis in viata, pot sa spun ca am platit cu varf si indesat fiecare plecare din tara...si nu financiar. Cand am fost plecat intr-o tara in care aveam roaming la operatorul de telefonie mobila am vorbit undeva intre 3 si 5 ore pe zi in primele 4 zile ale concediului. In momentul in care am revenit in tara am muncit 2 luni ca sa rezolv toate problemele restante din perioada in care am lipsit.

Anul trecut am fost plecat in Serbia, unde evident nu exista roaming pentru nici un operator care activeaza pe teritoriul tarii noastre. In mod evident am avut grija sa ii informez pe toti ca daca ma suna vor fi taxati cu aproape 1 euro pe minut daca ma suna. In total am vorbit 20 de minute la telefon in 10 zile de concediu.

Sfat/recomandare: daca vreti sa aveti un concediu linistit, in care sa nu va sune telefonul mai mult de odata pe zi (si atunci pentru ca arde firma/tara) plecati intr-o tara in care sa nu existe roaming. O sa vedeti ca oamenii vor cauta solutii alternative, si vor face tot posibilul sa nu va sune atunci cand trebuie sa plateasca...

Anu asta mi-am luat si eu 2 zile de concediu, evident restante din anul trecut. Am ramas in tara. In a doua zi am fost la un pas sa arunc telefonul pe geam.

Liniste si pace

2009-03-18T23:54:00.002+02:00

Azi...azi mi-am amintit cum e sa fii linistit. Si totul a plecat de la o oarecare doza de nesimtire, nesimtire care nu sunt sigur de unde a venit, pentru ca au fost mai multe surse. Si cand zic surse ma refer la oameni cu care intru in contact mai mult sau mai putin in fiecare zi...si nu trebuie sa fie aceiasi oameni in fiecare zi. Si cand esti tratat cu nesimtire, vrei nu vrei, putina nesimtire nu se poate sa nu ramana si in tine.

Azi am realizat ca nu are rost sa ma consum pentru ceea ce va urma sa fac, sa fie, sa se intample...nu are rost, punct. Din acel moment, am ales sa fac lucrurile in ritmul meu, fara sa ma grabesc, fara sa ma stresez ca nu termin in urmatoarele "x" minute. Si ce daca nu reusesc sa rezolv toate problemele azi? Si maine e o zi...si ca sa vezi ziua de maine, trebuie sa supravietuiesti zilei de azi.

Acum cateva zile am fost sa ma tund...pana aici nimic deosebit. La un moment dat, in timp ce ma tundea, am sesizat ca am un fir de par alb...nici acum nimic deosebit. Ii spun frizeritei ca am vazut ca am un fir de par alb in cap...Ea imi spune ca am mai multe, dar nu se vad usor pentru ca am parul mai deschis la culoare...nici aici nimic deosebit. Doar ca inca nu am nici macar 30 de ani...si asta e o problema.

De aici incolo nu pot sa spun cat voi mentine acest ritm..."relanti" comparabil cu ritmul de pana acum...dar stiu ca imi place ritmul pe care il am acum, si imi place sentimentul de "liniste si pace"

60 la ora!

2009-03-09T18:28:00.003+02:00

Mie prin definitie imi place viteza. Si imi place mult, dar...mai sunt multi soferi carora le place viteza. Si acum apare problema...unde circulam cu viteza. Conform legislatiei, pe autostrada poti merge cu 130km/h, pe europene cu 100km/h, pe nationale cu 90km/h, iar in localitate doar cu 60km/h.

In realitate, noi nu avem autostrazi pe care sa mergi cu 130km/h si sa fii in siguranta. Pe A1, la un drum dus-intors, vei intalni cel putin 7-8 animale moarte si aflate in diverse grade de descompunere, asta daca nu lovesti tu vreun caine care a vrut sa vada daca e mai tare decat masinile care gonesc pe sosea. Un alt fenomen intalnit din ce in ce mai des pe A1 sunt acele cratere cu diametrul de pana in 10 cm, aflate intotdeauna pe trasa ideala (din punctul de vedere al soferului), si de care afli in momentul in care ai trecut peste ele, pentru ca nu ai nici o sansa sa le vezi, si te bucuri ca nu ai facut explozie la vreun cauciuc. Personal, uneori am senzatia ca aceste gropite sunt facute chiar de cei care ar trebui sa repare autostrada, doar ca sa justifice la un moment dat inca o megalucrare de reasfaltare a autostrazii.

Pe A2 inca de anul trecut am sesizat mari gropi, dar pe care cei de le E......... (ca sa nu le fac reclama gratuita), le-au reparat destul de repede. Cat de bine...ramane de vazut.

In rest, problema majora sesizata pe A1 si A2, este lipsa/disparitia indicatoarelor.

Drumurile europene... de cele mai multe ori ai senzatia ca sunt mai bine facute decat autostrazile. Cele mai bune sunt cele din zona moldovei.

Drumurile nationale, in mare se impart in doua categorii: bombardate si proaspat refacute.

Si acum am ajuns la localitati...aici e marea problema

In Bucuresti, in ultima vreme, limita de viteza exista mai mult pentru perioada noptii, pentru ca in timpul zilei, numai ideea sa mergi cu 60 la ora, echivala cu ideea de a pilota un avion printre blocuri.

Dar...daca ne intoarcem putin la europene si nationale, ne amintim de satele si micile localitati pe care le intalnim in drum, si care intotdeauna ni se par ca sunt mai dese decat ar trebui. Abia ne obisnuim sa mergem si noi cu viteza, ca trebuie sa atingem frana...Si atunci te trezesti ca vine SMekeru din spate cu flashu si mana pe clacson, ca nu are loc de tine, si nu vrea sa isi uzeze placutele de frana. Si sa te puna necuratu sa nu te dai suficient de repede din fata lor, ca te trezesti ca iti taie cale ostentativ, doar ca sa iti arate ce mari soferi sunt ei.

Le-a dat taticu si mamica bani de masinuta, au tunat-o (geamuri fumurii, si toba sparta), si se cred stapanii soselelor.

Deschizi televizorul, si nu e zi in care sa nu vezi cel putin un accident in care sunt implicati niste "copii lui tata si mama".

Pentru ei... ar trebui schimbata legislatia... in primii 3 ani dupa ce au luat permisul nu au voie sa conduca masini cu motoare mai mari de 1,4l. Daca nu au avut accidente in primii 3 ani, pot conduce masini cu motoare de pana la 2l. Dupa inca 2 ani, pot conduce ce masini vor.

Altfel...stirile de la ora 5, vor mai avea multe subiecte...

Luminita de la capatul tunelului

2009-02-28T01:23:00.003+02:00

Toata lumea stie ca e criza...cica si guvernele au aflat...si a aflat si populatia. Si acum se avanseaza tot felul de solutii de iesire din criza a sistemului bancar si a constructiilor de masini. Sa nu credeti ca a uitat cineva de sectorul imobiliar. Dar acesta se presupune ca isi va reveni in mod automat atunci cand va fi refacut sistemul bancar.

Bun...oamenii cei mari si puternici ai planetei au in maini doua jucarii pe care le-au stricat. Si acum trebuie sa le repare. Iar pentru asta se folosesc de resursele pe care le au la dispozitie...si mai mult ca sigur ca vor reusi. Doar ca exista o singura problema...in 10-15 ani va fi o noua criza.

Mentalitatile de consum vor ramane aceleasi, si ce e mai rau...produsele pe care le consumam sunt aceleasi.

O sansa de salvare poate sa vina de la cartea ecologiei. Fondurile date catre companiile auto ar trebui investite in cercetarea de motoare care sa functioneze cu combustili nepoluanti. E adevarat ca in momentul in care vor aparea pe piata masini ecologice, va incepe declinul industriei petroliere. Dar in momentul acesta exista in circulatie milioane de masini care trebuie inlocuite, iar acest lucru nu se poate realiza peste noapte...va dura cel putin 10 ani.

Si sa mai luam in calcul inca o ipoteza...nu este obligatoriu sa fie inlocuite direct masinile care motoare cu combustie interna. Se pot face kituri de conversie a acestor masini, in masini ecologice, ceea ce va presupune costuri mult mai scazute de imbunatatire a parcului auto.

Si daca tot vorbim de ecologie, sa ne amintim de metodele alternative de producere a energiei electrice din surse regenerabile. Si ar mai fi si centrele de reciclare a deseurilor.

Poate asa avem o sansa...si noi, si copii nostri.

E criza in tara.

2009-02-27T23:23:00.001+02:00

Avem criza in tara. Ni se spune la televizor, la radio si in presa tot timpul. Asa ca trebuie sa fie adevarat, doar nu au innebunit toti. Pe unde te uiti, nu vezi decat dovezi ale crizei...concedieri in masa, inchideri de fabrici, oameni speriati.

Si totusi de unde a plecat totul? De la nebunia imobiliara? Sau de la impingerea la extrem a societatii de consum? Din punctul meu de vedere e o combinatie a celor doi factori mentionati anterior. De fapt oamenii au fost impinsi sa cumpere, si sa cumpere, si sa nu isi puna problema cu ce platesc. Da...nimeni nu si-a pus problema cu ce va plati acele terenuri, case, plasme tv, si alte chestii care se baga in priza...si binenteles sa nu uitam nelipsita masina. Bancile in goana dupa clienti si cota de piata, au dat bani in nestire, si au fost fericite ca au putut sa dea atat de multi bani.

Si problema cea mai mare a fost ca bancile si-au crezut propria minciuna...ritmul asta de crestere este normal...adevarul este ca totul nu a fost decat un mare joc piramidal...va amintiti Caritas-ul?

E adevarat...unii au facut bani...vagoane de bani...asa de multi bani ca 1-2% din populatia planetei detine 90% din banii existenti.

Pentru toti ceilalti nu a mai ramas decat munca...speranta a disparut de mult...

Si totusi sa vedem cum se manifesta criza la noi in tara...

Toate firmele (a se citi patronii) nu se gandesc decat cum sa reduca cheltuielile. Si uite asa, mai intai se reduce personalul, cel putin cu 20%. Salariile in cel mai bun caz sunt inghetate, dar sunt multe cazuri in care sunt micsorate. Volumul de munca a crescut, doar e criza. Orele suplimentare se dubleaza in mod firesc, si la fel de firesc, nu sunt platite.

Si uite asa numarul somerilor creste, si in acelasi timp creste numarul celor care nu mai pot plati ratele la banci, si nici nu isi mai pot permite sa cumpere diverse servicii si produse pe care le achizitionau in mod normal. Si uite asa scade cererea de produse si servicii...

A...sa nu uitam de cei care inca mai au un loc de munca...vor munci atat de mult incat isi vor neglija, familiile, copii...si mai ales sanatatea...si la un moment dat vor ceda...iar atunci vor fi aruncati la gunoi...pentru ca nu mai produc pentru firma...iar firma nu isi permite sa tina un angajat care nu da randament. Pentru ca nu sunt bani...

Dar cei pentru care lucrati uita sa mentioneze ca nu sunt bani pentru voi...pentru cei care muncesc. Pentru ca exista bani sa isi schimbe masina pentru ca s-au plictisit de cea pe care au condus-o 6 luni...exista bani pentru concedii in strainatate...exista bani pentru tot felul de extravagante. Dar e criza...sa nu uitam.

Si sa nu uitam comportamentul firmelor in relatia cu alte firme. Aici e vorba de firmele mari. Majoritatea firmelor mari "uita" sa isi mai plateasca furnizorii, si intarzie cu plata serviciilor sau produselor, cel putin o luna. Banii stau mai bine in contul lor, decat in conturile altora...logic nu? Doar e criza, nu?

Si uite asa circula tot mai putini bani...si TOATA lumea moare incet, incet...fara sa stie macar ce i se intampla...

Am jeep, deci sunt taran...

2008-12-15T00:49:00.000+02:00

Imi plac masinile de teren, dar nu in oras si cu atat mai putin in Bucuresti. Ele isi au rostul lor, atunci cand mergi pe teren accidentat. In oras sunt eficiente daca vrei sa parchezi pe scuarul cu flori. Dar problema nu o reprezinta masina de teren in sine, ci soferul ei.

Unde vezi un blocaj in trafic, poti fi sigur ca in 90% din cazuri e vorba de un jeep parcat aiurea, dar care are avariile pornite, si asta ii da dreptul sa ingreuneze traficul, si asa sufocat de numarul mare de masini.

Nu mai departe de ieri, incercam sa ies dintr-o parcare care avea atat intrarea cat si iesirea pe aceeasi poarta. Pana aici nici o problema, pe o banda intrau masinile in parcare, si pe cealalta ieseau. Si intrau multe masini in parcare. Problema e ca pe sensul de iesire, era parcat un jeep, binenteles, cu avariile pornite, ceea ce in viziunea soferului, ii dadea tot dreptul sa parcheze acolo. Abia dupa 5 minute de apostrofari din partea celor care incercau sa intre, pentru ca da, din cauza lui nu au mai iesit masini din parcare, iar cei care incercau sa intre, nu mai aveau unde sa parcheze. Si uite asa un SMecher, a reusit sa blocheze vreo 30 de masini, doar pentru ca parintii lui nu au avut bani de prezervative intr-o seara, si 9 luni mai tarziu a aparut si el pe lume.

Si ca el sunt multi, si e pacat ca prostia nu doare...

Evenimente din viata noastra

2008-12-06T22:40:00.000+02:00

Cand studiezi o carte de istorie, nu poti sa nu gasesti cateva evenimente din trecut, la care sa nu vrei sa asisti macar.

Dar noi uitam mereu cat de plina de evenimente deosebite a fost viata noastra pana acum...am supravietuit unei dictaturi, am trait o "revolutie", am trecut de la comunism la capitalism, fara sa stim foarte clar ce presupune aceasta schimbare, am fost martorii primului razboi transmis "live" de CNN, razboiul din Irak, am vazut cum un razboi civil distruge Yugoslavia, am participat la embargoul aplicat Serbiei, dar in acelasi timp, Romania a fost unul din principalii "furnizori" de carburanti in aceeasi perioada, am supravietuit mineriadelor, si culmea tupeului, am vazut cum cel care i-a chemat, stiti voi, "bunicuta", a fost declarat nevinovat.

Am vazut o printesa omorata de serviciile secrete...doar pentru ca deranja casa regala...era mult prea populara, mult prea iubita...

Am vazut cum au cazut "gemenii", cum au intrat avioanele in ei, si ceva mai tarziu au aparut unele informatii care ne arata ca nu a fost chiar asa cum credeam. Am auzit de celulele teroriste, dar nu am vazut rezultate notabile in anihilarea lor.

Am trecut printr-o denominare, si am intrat in NATO si UE, iar cand credeam ca totul ne merge din plin a venit criza mondiala. Si nu ne intreaba daca vrem sa o primim, si nici nu ne ocoleste pentru ca nu avem un sistem bancar cu produse financiare sofisticate. Vine si ne loveste in plin pentru ca globalizarea se aplica chiar si in cazul unei crize.

Si au mai fost multe evenimente, si fiecare ne-a marcat viata intr-un fel sau altul, si noi am fost parte integranta a lor.

Inceputuri...

2008-12-06T16:29:00.000+02:00

A fost odata ca niciodata, ca daca nu ar fi fost nu s-ar fi povestit...e doar una din introducerile care marcau inceputul povestilor care ne-au mangaiat imaginatia copilariei, noua, celor care acum suntem creatori si in acelasi timp devoratori de comunicare, in toate formele ei posibile, si pentru care internetul, telefonul, televiziunea, au devenit indispensabile.

Sunt tentat sa spun ca parca a fost o alta lume, acel moment din viata noastra numit...copilarie, in care imaginatia ne era hranita de cartile de povesti la inceput, si mai tarziu de cele de aventuri, politiste, sf...dar adevarul, este ca a fost o alta lume, pentru ca acum, imaginatia copiilor este hranita, de internet, jocuri, televizor, si mai putin de carti. Daca e mai bine sau mai rau, asta ramane de vazut...acum noi doar putem spune ca am trait in 2 lumi diferite pana acum.